Pagina principala        

In legatura cu aceste functii s-a derulat si istoria localitatii, atestata in 1366 ca oras (Hermannstadt).

Trecerea de la agricultura la preponderenta mestesugurilor si comertului i-au adus Sibiului putere si bogatie. Apar si se cristalizeaza breslele cu functii economice si de aparare; orasul, ca avanpost catolic intr-o zona locuita preponderent de ortodocsi (schismatici), va deveni gazda unor ordine calugaresti; Dupa imbratisarea Reformei de catre populatia saseasca (1543) Sibiul va fi unul din centrele ei de iradiere. Desele amenintari asupra orasului, asezat pe arterele principale de penetrare spre inima Transilvaniei, atacurile tatarilor si turcilor din secolele XIII - XVI, vor impune un permanent efort de fortificare, transformand cetatea intr-un bastion aproape inexpugnabil.

Pe masura cristalizarii organizarii politice si administrative a natiunii sasesti, Sibiul devine sediul Universitatii sasesti cu rol de coordonare a tuturor comunitatilor germane de pe fundus regius (sec. XVI - XIX). Odata cu trecerea Transilvaniei sub stapanirea Imperiului Habsburgic, Sibiul devine capitala Principatului pentru lungi perioade de timp (1692 - 1791; 1849 - 1867).

Permanentele legaturi ale Sibiului cu apusul si rasaritul Europei l-au propulsat ca un factor de cultura si civilizatie de rezonanta europeana. Au functionat aici scoli, biblioteci, spitale, societati si asociatii culturale, carturari si artisti care i-au adus faima si prestigiu.

Dupa edictul de concivilitate (1791), adica acordarea dreptului de a se aseza intre zidurile cetatii si pentru romani si maghiari, Sibiul a devenit unul dintre cele mai importante centre culturale si religioase ale romanilor din Transilvania, cu rol important in realizarea unitatii statului national roman (1 Decembrie, 1918).

 
Repere in timp
Despre Bobel
Album
Bibliografie